În ultima perioadă a crescut numărul locuitorilor din orașe, s-a extins suprafața orașelor și s-a produs trecerea unor așezări rurale la categoria de localități urbane; acest proces se numește urbanizare.
Regulile de urbanism urmăresc dezvoltarea și amenajarea localităților și ele trebuie respectate de toți locuitorii, de agenții economici și de instituțiile care se află pe teritoriul acestora. La amplasarea clădirilor se au în vedere următoarele reguli de urbanism: – orientarea clădirilor față de punctele cardinale – se va face astfel încât să asigure iluminarea naturală a spațiilor interioare; – amplasarea clădirilor față de aliniamentul străzii – pot fi retrase (de regulă) sau la limită faţă de acesta; – existenţa posibilității de acces la drumurile publice şi acceselor pietonale (trotuare, pieţe pietonale), de racordare a consumatorilor din noile clădiri la reţelele de utilităţi (de apă, de canalizare, de energie electrică) existente; – regimul de înălțime – se va ține seama ca înălţimea unei clădiri să nu o depăşească pe cea a clădirilor învecinate cu mai mult de două niveluri; – amplasarea faţă de linia de hotar – orice construcție sau plantație se poate amplasa la cel puțin 60 cm față de linia de hotar (gardul) cu proprietatea vecinului; – aspectul exterior al construcției – trebuie să corespundă funcției pe care o are și să nu deprecieze aspectul general al zonei; – existenţa spațiilor verzi – în apropierea clădirii se vor menține sau se vor crea spaţii verzi. Important! Accesele pietonale vor fi construite astfel încât să permită și circulația persoanelor cu dizabilități care folosesc mijloace specifice de deplasare. Dicţionar aliniament – linia de separație între domeniul public și proprietatea privată; amenajare – totalitatea lucrărilor prin care sunt dispuse și folosite componentele unui ansamblu (localitate, clădire, parc etc.). |
Activitatea de amenajare a teritoriului și de urbanism trebuie să respecte regulile de urbanism prevăzute de legislația în vigoare.
Dintre acestea, enumerăm: • orientarea față de punctele cardinale se face astfel încât să se asigure însorirea suficientă a spațiilor interioare ale clădirii; • amplasarea față de aliniament a clădirilor se realizează la limita acestuia) sau retrase față de aliniament ; • posibilitățile de acces la drumuri publice de la clădire vor fi atât pentru pietoni, cât și pentru mijloacele de colectare a deșeurilor menajere și al celor de stingere a incendiilor; • posibilitatea racordării clădirii la rețelele de utilități (de apă, canalizare, energie electrică, gaze etc.) existente; • regimul de înălțime are în vedere ca diferența de înălțime dintre clădirile învecinate să nu fie mai mare de două niveluri; • aspectul exterior al clădirii trebuie să corespundă funcției acesteia și să nu deprecieze aspectul general al zonei. La amplasarea clădirilor se va ține seama de destinația zonei în care se vor construi acestea; astfel, într-o localitate există mai multe tipuri de zone: rezidențiale (de locuințe), social-culturale, industriale, de circulație și transport, de recreere. Amplasarea clădirilor pentru locuit (locuințele) se face în zonele rezidențiale, evitându-se apropierea lor de zone cu poluare fonică (aeroporturi, autostrăzi) sau chimică (zone industriale). Clădirile pentru învățământ se construiesc în zonele de locuințe. Spitalele sunt situate, de regulă, în zone rezidențiale, fiind interzisă vecinătatea cu surse de poluare (aeroporturi, industrii nocive etc.). Clădirile comerciale se amplasează, de regulă în zone rezidențiale, iar cele pentru servicii turistice (moteluri, pensiuni etc.) se construiesc în zone nepoluate. Clădirile pentru cultură (biblioteci, teatre etc.) și cele administrative (primărie, poliție etc.) se amplasează în zona centrală a localității. |